Singură printre străini

Nu cred că ajungi să înțelegi adevăratul sens al sintagmei „singur printre străini” până nu petreci, efectiv, ceva timp…singur printre străini.

Da, sunt studentă la București, am fost o perioadă singură printre străini la început, dar apoi am început caut, să fiu găsită, să cunosc, să leg prietenii și să nu mai simt atât de tare această lipsă de familiaritate. Da, am călătorit, am mers pe străzi necunoscute, am ales să mă pierd printre necunoscuți. Da, am fost acel outsider. Dar…cel mai singură printre străini m-am simțit în aceste luni, când am fost, efectiv, o străină printre străini.

Recunosc, experiența Erasmus este frumoasă, cunoști persoane, culturi, tradiții, obiceiuri, toți sunt prieteni cu toți, colegii-s de treabă, oamenii-s deschiși, dar…și aici există un MARE „dar”, oricât de bine te-ai simți cu ei…tot un strain printre străini rămâi. Când nu ai românii tăi (de care eu sunt mândră și pe care sunt fericită să îi promovez aici) și, mai ales, când nu ai familia ta alături, oricât ai încerca, nu…cu accent tare pe „nu”, este la fel. Și am simțit această lipsă cel mai tare în momentele de hyperfericire sau de hypertensiune, de stress sau de oboseală, momente pe care, de obicei, le petreci cu cei dragi, le împarți cu ei, te cuibărești în brațele lor, le zâmbești, îți râd, te pupă și îți sunt fizic alături.

Oricât de avansată ar fi tehnologia (și nu spun că nu sunt recunoscătoare pentru ea, pentru că nu știu ce m-aș fi făcut fără), aceasta niciodată nu o să poată înlocui atingerea, îmbrățișarea, pupicul de „noapte bună” sau cum definiți voi ceea ce simțiți atunci când aveți familia alături, fizic. Ea niciodată nu o să vă ciufulească părul, șteargă lacrima sau ofere umărul pentru a vă odihni chiar și pentru câteva secunde.

Ca să rezum, experiența Erasmus m-a învățat, printre altele, cât de mult înseamnă prezența fizică și, mai ales, prezența celor pe care îi consideri cei mai importanți. Și, din alt punct de vedere, mi-a arătat foarte bine ceea ce tehnologia nu va putea face niciodată : nu va înlocui o ființă. Nu va înlocui răsuflarea familiară, bătăile inimii, căldura atingerii, mirosul și vibrațiile pe care le simți de la acel celălalt ca tine, acel celălalt viu, palpabil, cu sentimentele lui, cu trăirile lui, cu felul lui de a fi, cu reacțiile și cu tot ceea ce îți împărtășește.

Tu cum te simți printre străini?


P.S.: Aștept cu drag să vă luați puțin din timpul vostru și să îmi scrieți într-un comentariu.